Tam-nisam, îmi vine în minte un gând … mulţi oameni, hai să le zic scriitori, îşi scriu propriile romane şi inventează tot felul de poveşti posibile, dar puţini scriu … adevărul. Asta îmi propun în continuare, deşi, recunosc că să mergi înainte de mână cu adevărul nu e uşor, pe alocuri doare sau chiar parcă ţi se rupe o bucată de carne. Minciuna, de altfel, e ascunsă atât de bine sub piele, încât în multe cazuri, parcă nu mai ieşti tu … iar dacă ajunge la vreun nerv … ei, e pe viaţă! Însă dacă cineva depistează concret diagnoza, rişti apoi să suferi (uuuuuu), dar partea efectivă e că te lecuieşti cu vremea (ddaaaaaa)…
